La un an după înființarea organizației „Străjerii României” de către Regele Carol al II-lea, pentru a combate influența Gărzii de Fier în rândul tineretului din România, apare pe ecrane coproducția româno-germană „Generația de mâine”, un fascinant document al unei epoci aflate în deplin avânt fascist. Modelul organizației era de factură fascistă, iar multe din principiile de funcționare - incluzând salutul roman al membrilor săi - erau preluate din mai celebra Hitlerjugend (Tineretul hitlerist) din Germania.
Filmul debutează cu un discurs, în plan apropiat, citit de Regele Carol al II-lea tinerilor din organizație. Continuă, apoi, prin prezentarea vieții de cantonament a fetelor și a băieților care participă la activități de tabără diverse - diferențiate în funcție de gen, fetele fiind pregătite pentru o viață maternă, casnică, iar băieții pentru o viață activă, fizică, parcurgând pe jos munții și văile idilice ale patriei. Printre acești tineri curați și bravi se desprinde rapid drept protagonist Regele Mihai I însuși, aflat la vârsta adolescenței, care e supus în repetate rânduri unor teste speciale, inclusiv de istoria României, atunci când vizitează în grup una dintre mănăstirile din Bucovina. În final, toate aceste grupuri (plus multe altele) sunt arătate în timpul unei ceremonii fastuoase desfășurate la București cu ocazia „Zilei Tineretului”, în iunie 1936. Atunci, mii de tineri din întreaga țară au defilat înaintea Regelui și a oficialităților, totul culminând cu o impresionantă mizanscenă sportivă colectivă, cu mii de corpuri mișcându-se în același ritm și compunând împreună tot felul de forme. Genul acesta de spectacol de masă va reveni în filmografia lui Paul Călinescu nu peste multă vreme, la finalul anilor ’40, în cinstea proaspătului instaurat regim comunist.
