Unul dintre cele mai faimoase documentare românești ale epocii sale, „Uzina” pare puternic influențat de construcțiile audio-vizuale experimentale ale mișcării avangardiste sovietice din anii 1920. Punând laolaltă tot felul de fragmente și de motive relevante pentru viața de zi cu zi a clasei muncitoare din primele decenii comuniste, filmul creează un colaj în care exemplele individuale se îmbină cu descrierea lirică, marcată de accente formale constructiviste, a realității fabricilor moderne. Plin de vervă, de optimism și de poftă de a experimenta, Slavomir Popovici se dovedește, încă din această etapă de început a carierei sale cinematografice, un artist preocupat de formule narative și conceptuale ieșite din tiparele uzuale.
„Uzina” e cuprins în volumul al patrulea, „Comandă politică”, al seriei de DVD-uri Sahia Vintage, coordonată de Adina Brădeanu.
